Vincent van Gogh a intrat in istoria artei,nu doar ca unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XIX-lea,ci si ca exemplu al geniului tragic,suferind.Valoarea artistica a operei sale nu a fost recunoscuta pe parcursul vietii,urmand sa fie aclamata frenetic abia dupa moartea sa timpurie.Desi a pasit pe taramurile artei tarziu,la varsta de 27 de ani,de a lungul scurtei sale cariere de doar zece ani,a dat nasatere unei vagi opere artistice,lucrand cu o intensitate febrila.Viata sa personala este o poveste despre saracie,idealuri desarte si dezamagire in dragoste,aceasta continua suferinta morala si psihica culminand cu sinuciderea artistului.Cu toate acestea,van Gogh nu seamana nici pe departe cu prototipul legendarului geniu nebun.A lucrat cu pasiune dar si cu autodisciplina.Om cu vaste cunostinte generale,un om cult,inzestrat cu o gandire profunda,van Gogh are totusi un stil lucid de a scrie despre arta.Crezul sau artistic se desprinde din sutele de scrisori trimise,care impreuna alcatuiesc unul din cele mai remarcabile testamente lasate vreodata de un artist.Multe dintre scrisorile lui erau adresate iubitului sau frate,Theo.Acesta era pentru van Gogh cel mai important sprijin moral,dar si material.Una din capodoperele lui van Gogh este creatia intitulata "Floarea soarelui".Pentru el galbenul,culoare ce se regaseste in aceasta pictura reprezenta prietenia si speranta,in timp ce floarea in sine exprima gratitudinea.Van Gogh afirma despre aceasta creatie"Lucrez la el in fiecare dimineata,de la rasarit pana tarziu!Caci florile se ofilesc atat de repede."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu