Art Nouveau (termen provenit din limba franceză însemnând Artă nouă) este un stil artistic manifestat plenar în artele vizuale, designul şi architectura de la începutul secolului 20, relativ sincron în majoritatea culturilor şi ţărilor europene, dar şi în America de Nord, unde a fost adoptat cu precădere în Statele Unite ale Americii şi Canada.
Art Nouveau poate fi, de asemenea, văzută ca un fel de mişcare artistică de tranziţie, formând un preludiu a ceea ce urma să devină modernismul secolului 20. În acest bloc de artişţi şi tendinţe a trecerii spre modernism pot fi incluse şi mişcările artistice cunoscute sub numele de "Jugendstil" în Germania şi Olanda, respectiv Sezessionsstil, sau "Secesionism", în Viena, Austria, ambele inspirate de, dar şi grupate ideatic în jurul periodicul de avangardă vienez Jugend (Tinereţe). Atât artiştii germani şi olandezi, cât şi cei vienezi luptau cu convenţionalismul sfârşitului secolului 19 şi, în acelaşi timp, încercau să se desprindă de toate ism-ele anterioare prin găsirea de noi formule artistice viabile, părăsirea drumului neted al sălilor de expoziţie consacrate, găsirea de noi spaţii ambientale / funcţionale / expoziţionale şi expunerea lucrărilor pe cont propriu.
În timp ce în Austria, Germania şi Olanda mişcarea era legată de revista Jugend, în Rusia mişcarea era grupată în jurul revistei Mir iskusstva, revistă de artă influentă, care, printre altele, a generat propulsarea companiei de balet Ballets Russes în centrul atenţiei Europei şi a lumii întregi, respectiv a determinat consolidarea supremaţiei baletului rus ca fiind cel mai influent din întregul balet al secolului 20.
În Italia, termenul folosit pentru a desemna mişcarea artistică era "Stile Liberty", fiind denumit după un magazin londonez, Liberty & Co, un magazin relativ cunoscut în epocă pentru distribuirea de artefacte derivând din mişcarea Art and Crafts, relevând atât aspectul comercial al mişcarii Art Nouveau cât şi aspectul de a fi importate, element esenţial în Italia timpului respectiv.
În Franţa, cu deosebire în capitala ţării, Paris, intrările anumitor staţii de metrou, dar mai ales clădirile realizate de arhitectul Hector Guimard, precum şi vitraliile şi ornamentele clădirilor designate de el, constituie dovezi puternice de existenţă ale unui stil arhitectural Art Nouveau care a evoluat în mod cu totul particular în "oraşul lumină." Similar, în Belgia, în special în Bruxelles, clădirile realizate de arhitectul, designerul şi decoratorul Victor Horta, respectiv în Germania, cele realizate de Henry Van de Velde sunt printre cele mai frumoase şi distincte exemple de arhitectură şi design Art Nouveau.
În Spania, mai exact în Catalonia, mişcarea a fost grupată în oraşul Barcelona, fiind cunoscută sub numele "local" de "modernism" şi avându-l pe arhitectul catalan Antoni Gaudí i Cornet ca cel mai de seamă reprezentant al său.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu